Factura - document justificativ

   Factura este documentul emis de o persoană impozabilă, care face o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Acest document justificativ se emite în baza unei proceduri interne de numire a unor persoane desemnate să îndeplinească atribuțiile privind alocarea și gestionarea numerelor aferente facturilor emise de societate. Documentele trebuie să aibă un număr de ordine secvențial, alocat în baza uneia sau mai multor serii stabilite în funcție de specificul organizatoric al societății (puncte de lucru, gestiuni…).

   Factura, conform art. 155 din Codul Fiscal, cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:

  • numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
  • data emiterii facturii;  
  • data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans;
  • denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală al persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
  • denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului;
  • denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
  • baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă;
  • prețul unitar, exclusiv taxa;
  • rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preț;
  • indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcție de cotele taxei;
  • pentru operatiuni scutite, supuse unor masuri simplificate, neimpozabile sau neincluse în sfera de aplicare tva, se menționează pe factură “scutit cu drept de deducere” / “scutit fără drept de deducere” / ”taxare inversă”…;
  • în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea «TVA la încasare»;
  • o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeași operațiune.

   Pentru avansurile încasate în legătură cu o livrare de bunuri/prestare de serviciu, persoana impozabila este obligată să emită factura cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile.

   Sunt și situații când persoanele impozabile nu sunt obligate să emită facturi. Aceste cazuri sunt reglementate de art. 155 alin (9) din Codul fiscal și se referă la:

  • livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, conform Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • livrările de bunuri şi prestările de servicii, pentru care este obligatorie emiterea de documente legal aprobate, fără nominalizarea cumpărătorului, cum ar fi: transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau abonamentelor, accesul pe bază de bilet la: spectacole, muzee, cinematografe, evenimente sportive, livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate.

   Conform legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului, comerciantul este obligat să menționeze pe facturi numele, sediul social, codul unic de înregistrare, iar legea 31/1990 privind societățile comerciale ne obligă să menționăm pe facturi capitalul social în cazul unei societăți cu răspundere limitată sau capitalul social subscris, cât și cel vărsat, în cazul unei societăți pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni.

   Agenții economici care livrează bunuri sau prestează servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, iar la solicitarea clienților emit factură.